Se crapă de ziuă
dinspre câmpie
şi ne surâd
salcâmii romantici;
purtai pe tine
aceeaşi ie,
ca o zeiţă
la grecii antici.
Cântă guguştucii
la ivit de zori,
şi lanurile
coboară spre noi;
o, ameţiţi
de-atâtea culori
aud zvâcnind
sânii tăi goi.
Ne strângem
în braţe setoşi
şi galopează
sângele durând;
încă dorim
să ne regăsim fumoşi
cu năzuinţele noastre
arzând.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu