Copilandru fiind, plecam cu tata la vânat,
nu ştiam multe, dar mă fermeca câmpia;
pe Bob, câinele nostru, îl luam cu noi
şi cutreieram, în lung şi lat, toată glia.
Vânam mulţi iepuri, raţe şi turturele,
prepeliţe multe şi grele împuşcam,
eu încărcam tolba şi chiar ciorchinarii
şi cu ele, toată ziua, mă tot luptam.
Odată mi-au pus o vulpe pe spinare
şi îi simţeam căldura prin rucsac,
după un ceas m-a cuprins o scărpinare
de nu ştiam, încotro să fug, şi ce să fac.
Pe glie, prin trifoaie şi miriştii,
întotdeauna găseam vânat bogat,
bogată a fost şi copilăria mea-
de vânat,eu, nici azi nu m-am lăsat.
Acum plec singur, pe glie, la vânat
iar Bob şi tata, ţărână s-au făcut;
ştiu, desigur, pre multe despre viaţă
şi viaţa o strâng în braţe şi o sărut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu