ÎNTÂIA OARĂ

Caisul înflorit de lângă poartă - cu ramurile pe drumuri - mi-a pândit copilăria între dealuri, la marginea tăcerii, a liniştei, şi-n ogradă l-am adus într-o primăvară, iar când crescu cât mine, înflori întâia oară. A trebuit apoi să plec, a trebuit să rămână… Și astăzi, din corn, viaţa anunţă aceeași vreme,vreme prielnică și bună, una pentru el, alta pentru mine şi creştem amândoi, mai înalţi ca zarea - amândorura ne dă curaj, trăiri depline.